Hiperactivitatea la copii

Hiperactivitatea este cunoscuta in mediul medical ca Sindromul Deficientei de Atentie (DSA). In mod conventional, DSA este tratata cu medicamente, care sa modifice comportamentul si care auefecte secundare pe termen lung asupra sanatatii copiilor. De aceea, cel mai indicat, inainte de a apela la orice tratament medicamentos, sa se identifice metode alternative.

Cercetarile in domeniu, au descoperit ca comportamentul copiilor este influentat in mod direct de catre acizii grasi care sunt furnizati de consumul de peste. Aceleasi cercetari, au aratat ca creierul copiilor hiperactivi are lipsa de acizi grasi suprasaturati, fata de copiii normali. De aceea, cea mai utila metoda alternativa, este administrarea de mese care contine peste bogat in acizi grasi suprasaturati: somon, macrou, pastrav, hering sau ton proaspat. Atentie insa, doza de peste administrata se stabileste in functie de varsta copilului, iar pentru acest lucru este necesara consultarea unui dietician. Pestele poate fi inlocuit si seminte de in, iar cantitatea trebuie sa fie deasemenea recomandata de dietician.

Aditivii speciali, colorantii, conservantii sau aditivii alimentari, maresc de asemenea hiperactivitatea.
In afara de regimul alimentar, stabilirea unui program strict este necesara, dar dificila. Adaptarea copilului hiperactiv la un program fix este dificila. Este nevoie de foarte multa rabdare pentru a aplica toate metodele ed calmare: tehnica respiratiei profunde (inspiratie pe nas si expiratie pe gura) sau o baie cu spuma pentru detensionare.

Problemele devin evidente la inceperea scolii, iar cel mai frecvent, apare la baieti. Din cauza comportamentului dezorganizat, perturbator, uneori cu tendinte violente, copiii sunt indisciplinati in clasa, ii deranjeaza pe cei din jur. Aceste manifestari pot duce deasemenea la aparitia unor probleme, ca izolarea de grup, esecul scolar, lipsa increderii in sine. Uneori, pot fi prezente deficiente de limbaj sau de cunoastere, intarzieri ale dezvoltarii motricitatii.

Daca parintii sau educatorii impun reguli prea restrictive sau pedepsesc copiii pentru aceste manifestari, instabilitatea lor se poate accentua si pot sa dezvolte o grava tulburare de tip hiperactiv. Uneori, comportamentul hiperactiv este o forma de raspuns la traume psihice sau stres: divortul parintilor, nasterea unui frate, moartea unui parinte sau bunic, pierderea serviciului de catre un parinte, schimbarea locuintei.

Modalitatea cea mai buna de tratare a sindromului deficientei atentiei, este tratarea copilului cu rabdare, atentie, dar mai ales cu dragoste. Cel mai rau lucru care se poate face, este ca adultii sa se infurie sau sa trateze cu indiferenta copilul.

Este necesara o activitate cotidiana regulata, fixand ferm limitele ce nu trebuie depasite, evitand stimulii, programele de televiziune si incurajarea si recompensarea copilului pentru eforturile sale.

Articol anterior:

Urmatorul articol: